Manastirea Sf. Ioan Rusu
Adresa: Com Slobozia,
Jud. Giurgiu
Arhimandrit Teodor Şerban
Tel 0731 731 451
CONT RO60BRDE190SV09506631900
Istoric
Mănăstirea Sfântul Ioan Rusu a luat fiinţă la sfârşitul anului 2008 pe ruinele unei foste unităţi militare a Poliţiei de Frontieră Giurgiu. Este situată la marginea localităţii Slobozia, comună aflată la doar câţiva paşi de Duntre. În apropiere, se afla o pădure de stejari seculari – astăzi în posesia mănăstirii nou înfiinţate.
Înfiinţarea locaşului de cult se leagă de o dorinţă mai veche a Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, care s-a implicat foarte mult ca aici, la marginea unei păduri frumoase, să fie ridicată o mănăstire care să devină pentru aceste locuri o oază de lumină spirituală pentru toţi cei ce vor păşi pragul sfântului locş. Astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu sprijinul unor creştini adevăraţi, la începutul lunii octombrie a anului 2008, o Hotărâre de Guvern a transmis din administrarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative – Inspectoratul judeţean al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor pentru EPISCOPIA GIURGIULUI, imobilul Slobozia, proprietatea statului, în vederea amenajării unui aşezământ monahal. Aşa a luat fiinţă Mănăstirea „Sântul Ioan Rusu”.
Crescut în obştea Schitului Darvari din Bucureşti, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Protosinghelul Macarie Şotârcă, primul stareţ al Mănăstiri Sfântul Ioan Rusu, a purces la demararea, în dată de 20 noiembrie 2008, a primelor lucrări de construcţie ale locaşului monahal. În aproximativ o lună de zile, lucrând cu şase echipe de meşteri veniţi de la Piatra Neamţ şi Suceava, s-a reuşit amenajarea unui paraclis, închinat Sfântului Ioan Rusu, şi a unui corp de clădire, ce are la parter o sală de mese pentru 40 persoane, cu bucătărie, iar la etaj, 6 chilii, fiecare cu baia ei.
Paraclisul respectă întru-totul tradiţiile ctitoriilor moldoveneşti din timpul Sf. Voievod Ştefan cel Mare. Catapeteasma este sculptată, din lemn de stejar, lucrată manual la Piatra Neamţ, nefiind, totuşi, terminată. Icoanele existente sunt destul de vechi – din sec. XVIII, şi au fost aduse de la vechea biserică a Mănăstirii Căscioarele, situată pe malul drept al Argeşului, pe drumul ce coboră de la Târgovişte la Giurgiu, în satul cu acelaşi nume. Pe pereţii văruiţi în alb strălucitor impresionează în mod deosebit două icoane împărăteşti, primite de la mănăstirea amintită mai sus.
În ziua de 29 august 2008, când Biserica Ortodoxă sărbătorea Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Întâistătătorul Episcopiei Giurgiului, asistând la Sfânta Liturghie săvârşită în biserica „Sfântul Ioan Rusu” din localitatea Evvia – Grecia, avea să primească în dar din partea gazdelor o icoană din argint a Sfântului Ioan Rusu, precum şi o părticică din moaştele sfântului.
Moaştele au fost dăruite, mai apoi, de către Preasfinţia Sa, nou înfiinţatei Mănăstirii Sfântul Ioan Rusu, din judeţul Giurgiu. Mănăstirea mai are, de asemenea, părticele din moaştele sfinţilor: Ioan Gură de Aur, Elefterie, Haralambie, Nicolae, Siluan Athonitul, Gherasim de la Iordan, Macarie de la Pecerska, Mucenici Prov, Tarah, Andronic, cei 14 mii de prunci ucişi de Irod, Policarp al Smirnei, o părticică din Sfânta Cruce, Sfinţii Cuvioşi ucişi în Mănăstirile Sfântul Sava, Sinai şi Sfântul Teodosie, Pietre din Golgota, Mormântul Mântuitorului, stâlpul flagelării.
Mănăstirea este prima din ţara construită în cinstea Sfântului Ioan Rusu. Fiind soldat, sfântul şi-a ales ca locaş, iată, o fostă unitate militară, sălăşluindu-se între ostaşii lui Hristos.
