Manastirea ComanaNoutățiPS AmbrozieSărbătoare

DUMINICA POGORÂRII DUHULUI SFÂNT SAU RUSALIILE LA BISERICA VOIEVODALEI MĂNĂSTIRI COMANA

Astăzi, 20 iunie 2021,  Biserica Ortodoxă prăznuiește Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau Rusaliile. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, înconjurat de preoţi şi diaconi a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească  la voievodala Mănăstire Comana.

Preasfinția Sa a ținut un cuvânt de învățătura în care a subliniat importanța acestei sărbători în viața creștinilor, spunând că slăvitul praznic al Pogorârii Duhului Sfânt este momentul nașterii Bisericii și al începutului propovăduirii Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos în întreaga lume.

După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul eparhiei noastre a oficiat Slujba vecerniei din Duminica Pogorarii Duhului Sfânt, numită și „Vecernia plecării genunchilor”, fiind astfel împlinită rânduiala Vecerniei speciale în cadrul căreia s-au rostit rugăciunile de invocare a Duhului Sfânt, fiind sfințite, totodată, ramurile de nuc – simbol al limbilor de foc ce au stat deasupra capetelor Sfinților Apostoli.

Ierarhul l-a felicitat pe părintele  Arhim. Mihail Muscariu, starețul mănăstirii, pentru activitatea pastoral-misionară desfășurată și pentru lucrările ce se execută acum la biserica mănăstirii.

Credincioşii prezenţi au avut posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, precum și la Icoana Sf. Ierarh Nicolae cu ferecătură argintată, păstrate în biserica mănăstirii.

Toți credicioșii au primit iconițe cu Sf. Treime, ultimul număr al Revistei „Familia Ortodoxă” și ramuri de nuc sfințite, pentru a vesti și celor de acasă, care din binecuvântate pricini nu au fost prezenți la biserica, bucuria praznicului Pogorârii Duhului Sfânt.

Mănăstirea Comana, situată în comuna Comana din judeţul Giurgiu, a fost ctitorită de Vlad Ţepeş († 1476) în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat până la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălţată Mănăstirea era odinioară o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat la vreme de primejdie. Din această perioadă s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular (12 x 10 m), care avea fundaţie din cărămidă iar partea superioară din bârne. Interiorul bisericii era tencuit şi pictat, găsindu-se urme de vopsea roşie şi albastru închis. În jurul acestei bisericuţe se aflau chiliile mănăstirii.

Săpăturile arheologice întreprinse în 1970-1971 au precizat multe din datele şi fazele de construcţie. În baza acestor cercetări s-au efectuat lucrări de restaurare a întregului complex. Biserica, grav afectată de cutremurele din 1977 şi 1986 a fost consolidată, urmând ca acum să fie repictată.

În anul 1992, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire, Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă monahală de obşte.