În ziua praznicului Schimbării la Față a Domnului, 6 august 2025, Preasfințitul Părinte Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a săvârșit Sfânta și Dumnezeisca Liturghie în biserica mare a Voievodalei Mănăstiri Comana din județul Giurgiu.

Din soborul preoților slujitori a făcut parte și părintele arhim. Mihail Muscariu, starețul Mănăstirii Comana și exarhul mănăstirilor din cuprinsul eparhiei noastre.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a ținut un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre însemnătatea duhovnicească a acestui mare praznic al Ortodoxiei, numit și Praznicul Luminii.

După cuvântul de învățătură, Ierarhul l-a felicitat pe părintele  Arhim. Mihail Muscariu, starețul mănăstirii, pentru activitatea pastoral-misionară desfășurată și a îndemnat credincioșii să fie alături de obștea mănăstirii și să contribuie la lucrările de pictură ce se execută acum la biserica mănăstirii.

Credincioşii au avut posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, păstrate în biserica mănăstirii, la Icoana Sf. Ierarh Nicolae cu ferecătură argintată, precum și la sfânta icoană “Călăuzitoarea “ sau “Odighitria “.

Toți cei prezenți au fost binecuvântați de ierarhul lor, apoi au primit iconițe și ultimul număr al revistei „Familia Ortodoxă”.

Mănăstirea Comana, situată în comuna Comana din judeţul Giurgiu, a fost ctitorită de Vlad Ţepeş († 1476) în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat până la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălţată Mănăstirea era odinioară o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat la vreme de primejdie. Din această perioadă s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular (12 x 10 m), care avea fundaţie din cărămidă iar partea superioară din bârne. Interiorul bisericii era tencuit şi pictat, găsindu-se urme de vopsea roşie şi albastru închis. În jurul acestei bisericuţe se aflau chiliile mănăstirii.

Săpăturile arheologice întreprinse în 1970-1971 au precizat multe din datele şi fazele de construcţie. În baza acestor cercetări s-au efectuat lucrări de restaurare a întregului complex. Biserica, grav afectată de cutremurele din 1977 şi 1986 a fost consolidată, urmând ca acum să fie repictată.

În anul 1992, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire, Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă monahală de obşte.