Episcopia Giurgiului
Prea Sfintitul Parinte Dr. AMBROZIE - Intaiul Episcop al Giurgiului
Episcopia Giurgiului
Catedrala episcopală cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din municipul Giurgiu
Protoierii - Episcopia Giurgiului
Mănăstiri - Episcopia Giurgiului
Seminar
Noutăţi - Episcopia Giurgiului
Judeţul Giurgiu
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Contact Episcopia Giurgiului
Episcopul Administraţia Eparhială Catedrala Episcopală Protoierii Mănăstiri Invăţământ Teologic Noutăţi Giurgiu Opera Social Filantropică Activitate Culturală Muzeul Eparhial Legături Contact
           

 

Sectiune Media
Secţiune Media

 

Calendar Creştin-Ortodox
Calendarul Crestin Ortodox 2009

 

Sfanta Scriptura Biblia
Sfânta scriptură sau Biblia

 

Învăţătura
Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă

 

Patriarhia Romana
Site-ul oficial al Patriarhiei Române

 

Untitled Document

9 MAI: ROMĀNIA A SEMNAT DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ




Īn data de 9 mai 2018 se īmplinesc 141 de ani de cānd Romānia și-a cāștigat independența. La această dată, īn anul 1877 a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat independența de stat a Romāniei, aflăm de pe site-ul activenews.ro.


Una dintre personalitățile politice marcante ale acelei perioade a fost Mihail Kogălniceanu. El este și cel care a citit Declarația de Independență a Romāniei īn Adunarea Deputaților. La data de 4 aprilie 1877, Romānia a semnat Convenția cu statul rus, īn timp ce īn Balcani se trasa conflictul dintre Imperiul otoman și cel Țarist.


Kogălniceanu a fost cel responsabil pentru intrarea Romāniei īn războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusieia, ocazie cu care țara și-a declarat independența. Acest rol politicianul și l-a exercitat ca ministru de Externe īn Guvernul Ion Brătianu, alături de care, susținut și de Rosetti, o altă personalitate politică cu greutate a acelei vremi a susținut trecerea trupelor rusești prin Romānia. Īn aprilie 1877, Kogălniceanu l-a convins pe Carol să accepte alianța cu Rusia, contrar sfatului Consiliului de Coroană. Franța, īn calitate de putere ce superviza Romānia, la acea dată, nu a susținut această mișcare pe tabla politică.


Susținut de Rosetti și Brătianu, Louis, duce Decazes, ministrul de externe francez, nu i-a oferit lui Kogălniceanu răspunsul ferm pe care i l-a cerut, refuz care a sugerat faptul că, dacă Romānia se alătură armatei rusești, puterile nu-i vor mai oferi protecția de care s-a bucurat pānă atunci. Politicianul, luānd la cunoștință, și-a exprimat, totuși speranța că Franța va susține Romānia īn momentul decisiv.


Discursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului Romāniei s-a concentrat pe faptul că Guvernul consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană. Chiar a doua zi, Parlamentul a votat declarația de independență, validată și de principele Carol.


Īn anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obține recunoașterea independenței de către toate statele europene, afirmānd și susținānd că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cāt mai rapidă a agențiilor diplomatice și consulatelor străine din București īn legații".


Atāt Independența Romāniei, cāt și independența Serbiei și a Muntenegrului, precum și unirea Dobrogei cu Romānia, au fost recunoscute oficial prin Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano de la 3 martie 1878 și prin Tratatul de la Berlin, de13 iulie 1878.


Sursa: activenews.ro.




Site realizat şi administrat de Gloria Grup - Consultanta in Sisteme de Management | Finantari Nerambursabile | Solutii IT & Imagine
Episcopul | Administraţia Eparhială | Catedrala Episcopală | Protoierii | Mănăstiri | Invăţământ Teologic | Noutăţi | Giurgiu | Opera Social Filantropică | Activitate Culturală | Muzeul Eparhial | Legături | Contact | Prima pagină
  Nr. vizitatori: 886,
Copyright Episcopia Giurgiului - Biserica Ortodoxă Română