Episcopia Giurgiului
Prea Sfintitul Parinte Dr. AMBROZIE - Intaiul Episcop al Giurgiului
Episcopia Giurgiului
Catedrala episcopală cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din municipul Giurgiu
Protoierii - Episcopia Giurgiului
Mănăstiri - Episcopia Giurgiului
Seminar
Noutăţi - Episcopia Giurgiului
Judeţul Giurgiu
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Contact Episcopia Giurgiului
Episcopul Administraţia Eparhială Catedrala Episcopală Protoierii Mănăstiri Invăţământ Teologic Noutăţi Giurgiu Opera Social Filantropică Activitate Culturală Muzeul Eparhial Legături Contact
           

 

Sectiune Media
Secţiune Media

 

Calendar Creştin-Ortodox
Calendarul Crestin Ortodox 2009

 

Sfanta Scriptura Biblia
Sfânta scriptură sau Biblia

 

Învăţătura
Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă

 

Patriarhia Romana
Site-ul oficial al Patriarhiei Române

 

Untitled Document

„PĂRINTELE ARSENIE BOCA - TEOLOGUL ERUDIT ŞI DUHOVNICUL DESCHIS SPRE SUFLETUL OMULUI” – CUVÂNT AL PREASFINŢITULUI PĂRINTE AMBROZIE ROSTIT CU PRILEJUL OMAGIERII PĂRINTELUI ARSENIE BOCA



Părinte Vicar,

Preacucernici Părinţi

Iubiţi credincioşi,

Este o mare sărbătoare astăzi pentru comunitatea dumneavoastră, pentru mine personal. Am ales astăzi să venim în această biserică frumoasă unde Părintele Arsenie, marele duhovnic și stâlp al Ortodoxiei, între anii '68 şi respectiv '89, a trăit aici, fiind izolat de către autorităţile din vremea aceea, autorităţile comuniste care se temeau de marea personalitate a Părintelui Arsenie, se temeau de duhovnicul extraordinar care-i încuraja pe oamenii din vremea aceea. Părintele care prin anii '40 se afla la Sibiu, la Institutul de grad universitar de atunci, întâlnindu-se cu mulţi tineri, cu mulţi teologi ( printre care unul este astăzi înalt ierarh în Biserica noastră) avea să le influenţeze, aşa cum el însuşi mărturiseşte, destinul şi alegerea ulterioară. Foarte mulţi, cunoscându-l pe stâlpul acesta de foc, pe duhovnicul acesta extraordinar, de la Sâmbăta de Sus, aveau să aleagă calea monahismului. Mitropolitul Nicolae Bălan, într-o prefaţă la cartea Părintelui Arsenie, la a 4-a sau la a 5-a ediţie, îmi amintesc că mărturisea acest lucru. Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan l-a desemnat să meargă în Ţara Haţegului, la Prislop, şi să picteze biserica de-acolo, care ţinea de Episcopia Aradului. De acolo autorităţile amintite l-au prigonit pe Părintele Arsenie, acesta în cele din urmă, venind aici în satul Drăgănescu. Pictând această minunată biserică cu spiritul său de vizionar, a surprins în aceste scene și în aceste icoane, lucruri care aveau să se întâmple. Părintele avea o faimă extraordinară încă din anii '40, de la mănăstirea de la poalele Făgăraşului, de la Sâmbăta de Sus, mănăstirea în care a trăit marele duhovnic Teofil, şi lucrul acesta i-a atras respectul, admiraţia şi chiar veneraţia din partea multor credincioşi. Aşa se face că, după anii '48, când autorităţile comuniste, sub influenţa celor de la Moscova unde se luau hotărâri şi pentru ţara aceasta mică, România, au hotărât desfiinţarea Bisericii Greco - Catolice şi mulţi ierarhi greco-catolici ca şi ierarhi ortodocşi de altfel, călugări şi călugăriţe, au fost îndepărtaţi din mănăstirile lor, din reşedinţele lor, mergând la mănăstire sau,chiar alţii, luând calea anevoiasă şi drumul greu şi plin de amar al pribegiei. Patriarhul de-atunci, Justinian Marina, care este pictat în această sfânta biserică, a rânduit ca acest mare duhovnic să meargă în eparhia Clujului, în eparhia Gherlei şi să stea de vorbă cu călugăriţele greco-catolice, să le ajute să se reintegreze în mănăstirile ortodoxe de-acuma, pentru că Biserica lor, spuneam, a fost desfiinţată.

Şi ce credeţi că a făcut Părintele Arsenie Boca? În urmă cu câţiva ani de zile am găsit un document la Patriarhie, un document care până nu demult nu a fost dat publicării, n-a fost dat la iveală, un referat al Părintelui Arsenie Boca, semnat de Sfinţia Sa, scris cu acea caligrafie extraordinară pe care mulţi dintre dumneavoastră aţi avut ocazia s-o vedeţi, în biblioteca Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, de la poate, cu acea mâna a artistului dar mai ales cu gândirea şi cu simţirea duhovnicului. În acel referat pe care l-a prezentat Sfântului Sinod, el fiind trimis să convingă, să spunem aşa, să aducă în Biserica Ortodoxă pe călugăriţele greco-catolice, spunea un lucru extraordinar şi anume faptul că aceşti oameni nevinovaţi, aceşti călugări şi aceste călugăriţe sufereau cumplit pentru faptul de a li se fi desfiinţat Biserica şi nu trebuie să le aducă Biserica Ortodoxă o suferinţă mai mare decât aceasta prilejuită de desfiinţarea propriilor mănăstiri. Şi spunea el în continuare că ar trebui... ca poporul să nu fi suferit deloc pentru că poporul nu cunoştea legătura sau mai bine-zis învăţătura greco-catolică care îi deosebea de învăţătura ortodoxă. Şi spunea Părintele Arsenie că învăţăturile sunt mai mult decât cele patru puncte florentine, învăţături care ne deosebeau, că greco-catolicii au primit toată învăţătura catolică papistaşă şi că ei au devenit iezuiţi în gândire, că s-au schimbat cu totul şi chiar sunt refractari la hotărârile Sinoadelor Ecumenice dar călugăriţele, spunea el,în continuare, n-au nicio vină pentru faptul că au ales să trăiască aşa şi dădea sfat membrilor Sfântului Sinod din vremea aceea ca, prin exemplul lor, clerul şi credincioşii să le convingă pe acele persoane sfinte, alese, călugăriţe greco-catolice, să opteze pentru credinţa ortodoxă de-acum, nemaiavând Biserica, văzând viaţa şi credinţa ortodocşilor. Ei bine, este un document care arată şi care vădește încă o dată personalitatea mare a Părintelui Arsenie Boca, sufletul extraordinar al Părintelui şi despre tactul pastoral pe care-l avea. Câte cunoştinţe teologice înalte avea să arate în dialogul pe care l-a purtat cu acele călugăriţe! Vădeau acele discuţii o teologie foarte înaltă a Părintelui, o trăire spirituală deosebită şi o elocinţă cu totul şi cu totul aparte. Este lăudabil faptul că s-au tipărit învăţăturile sale, predicile sale în acea " cărare a împărăţiei", intitulată mai mult decât semnificativ "Cărarea împărăţiei", acea carte a Părintelui Arsenie Boca, şi prin străduinţa Episcopului care i-a fost ucenic, P.S. Părinte Daniil al românilor din Serbia şi de pe valea Timocului. S-au tipărit şi acele "Cuvinte vii", acele predici ale Părintelui pe care le-a găsit în manuscris la aşezământul monahal din Sinaia, ctitorit şi gândit tot de Părintele Arsenie Boca.

De aceea, cred că sărbătoarea de astăzi este, fără îndoială, binecuvântarea Părintelui Arsenie Boca. Mulţi dintre dumneavoastră, cei care sunteţi vârstnici aţi avut binecuvântarea de a-l fi cunoscut atunci când picta aici la Drăgănescu. V-aţi bucurat de cuvintele pe care părintele acesta, ales ostaş al lui Hristos, vi le adresa, de cuvintele de îmbărbătare. Stând de vorbă cu călugări bătrâni... am avut un duhovnic care şi el s-a mutat la cele veşnice, părintele Paulin Lecca, îmi vorbea foarte frumos despre Părintele Arsenie Boca. Părintele Arsenie de la Techirghiol iarăşi ne vorbea foarte frumos despre Părintele Arsenie Boca. Pictura aceasta care poate să nu respecte întrutotul canoanele erminiei bizantine are totuși un dar aparte, aşa cum mărturisea teologul Nichifor Crainic cel care s-a născut pe aceste meleaguri vlăscene, la Bulbucata, într-o mărturie care este prinsă în Sfântul Altar alături de fotografia Părintelui Arsenie Boca, acel părinte minunat cu privirea de foc care te schimbă indiferent de ce păcate şi de ce încercări ai fi trecut în viaţa ta. Mărturisea Nichifor Crainic faptul că pictura Părintelui Arsenie Boca are darul de a-l apropia pe om de Biserică. Vorbea în acelaşi timp şi de rigorile picturii bizantine, acea asprime a liniilor, pe care rigori nu le înţeleg toţi oamenii şi îndeosebi oamenii simpli, oamenii de rând. Dar iată că pictura aceasta a Părintelui Arsenie Boca are darul de a ne lumina, de a ne face să problematizăm şi să ne gândim la sensul vieţii noastre de creştini. Sfântul Sfinţit Mucenic Lucian a mărturisit în temniţă:"Sunt creştin, creştin, creştin", de trei ori. Iată că Părintele Arsenie Boca, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care s-a confruntat, în anii grei de închisoare pe care i-a făcut (fiind căutat, urmărit peste tot) a avut premoniţiile sale, a avut revelaţiile sale şi mulţi dintre credincioşii care l-au cunoscut îl considerau un prooroc, un vizionar. Aşa se face că în Sfântul Altar şi-a "zugrăvit", tainic, prin pictarea pătimirilor Sfântului Ştefan cel Nou, prăznuit la 28 noiembrie, data trecerii sale din această lume. Numai Bunul Dumnezeu ştie în ce împrejurări a murit şi dacă a murit de moarte bună sau dacă altcineva, evident dintre cei care îi doreau răul şi erau stânjeniţi de acest stâlp al credinţei ortodoxe care a fost şi rămâne, fără îndoială, Părintele Arsenie Boca, se temeau şi au făcut ceea ce au făcut cu mulţi dintre clericii şi călugării noştri otrăvindu-i sau trimiţându-i în temniţă.

Sărbătoarea de astăzi este un omagiu adus personalităţii şi memoriei Părintelui Arsenie Boca. Totodată, este şi un gest de respect faţă de păstorul dumneavoastră, Părintele Prof. Dr. Petcu Lucian Răzvan, semănătorul de astăzi care transmite atât de frumos, cuvintele vieţii celei veşnice, cuvintele Evangheliei, faţă de activitatea frumoasă pe care a avut-o până acum la Seminarul Teologic, faţă de activitatea pastorală pe care a desfăşurat-o şi o desfăşoară în satul acesta mic, deşi pregătirea cucerniciei sale este academică. Ştiţi că părintele înainte de a fi studiat Teologia absolvise Facultatea de Fizică de la Măgurele, deci a avut o altfel de pregătire dar din clipa în care l-a cunoscut pe Părintele Arsenie Boca viaţa Preacucerniciei Sale s-a schimbat în sensul alegerii studierii teologiei, ştiinţei despre Dumnezeu. A avut şi marea binecuvântare să se căsătorească cu o preoteasă din Făgăraş care îi este stâlp şi reazem în activitatea frumoasă pe care o desfă
şoară părintele Lucian aici. Noi cei de astăzi care suntem prezenţi în sfânta biserică de la Drăgănescu şi cei mici îndeosebi, care ne-au întâmpinat purtând costume tradiţionale şi au primit şi Sfânta şi Dumnezeiasca Împărtăşanie, precum și Dumneavoastră cei vârstnici, care aţi avut şansa de a-l fi cunoscut pe Părintele Arsenie Boca, să duceţi mai departe cuvintele vieţii celei veşnice, ale acestui Părinte luminat de Dumnezeu, cuvinte care sunt prinse în cărţile pe care le-am văzut în tinda bisericii. Părintele a vorbit şi a scris asemenea marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe: Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Grigorie de Nazianz, supranumit "văzătorul de Dumnezeu" şi Sfântul Vasile cel Mare. A avut o viaţă de sfinţenie şi lucrul acesta îl arată şi minunile care se petrec la mormântul Părintelui de la mănăstirea unde a vrut să picteze şi a ales să trăiască, la Mănăstirea de la Prislop, de unde a fost îndepărtat. Şi ierarhul pe care-l aminteam îşi face chiar "mea culpa" într-una din prefeţele cărţilor Părintelui Arsenie spunând că ar fi putut, poate, să facă mai mult fiinnd Episcop al Aradului pe vremea aceea, dar n-a intervenit. Mulţi ne facem vinovaţi prin ceea ce facem, prin micile noastre lepădări zilnice.

În această zi să ne gândim mai mult la sensul vieții noastre de creştini, aşa cum începe Părintele cuvântările și predicile sale, spunând că omul ţine deopotrivă de pământ şi cer. Prima predică a Părintelui aşa începe: "Omul ţine deopotrivă de pământ şi cer". Să aspirăm către cele cereşti, să nu ne lepădăm credinţa noastră, să mărturisim ca şi Sfântul Sfinţit Mucenic Lucian că suntem creştini şi să arătăm lucrul acesta prin viaţă şi prin credinţa noastră. Având acest patrimoniu, având acest tezaur, având aceste mărturii vii care vorbesc şi astăzi după 23 de ani de la trecerea Părintelui la cele veşnice, să ne gândim la ceea ce Părintele învăţa, la ceea ce ne-a lăsat scris, să căutăm să protejăm această pictură binecuvântată care este o mărturie a credinţei şi mai ales a experienţelor ascetice, a experienţelor mistice pe care Părintele Arsenie Boca le-a avut.

Sunt foarte emoţionat
și mă bucur din toată inima că am venit în biserica rectitorită de un monah pentru că Părintele Arsenie Boca a fost înainte de toate un monah! Şi Episcopul chiar dacă îl vedeţi în aceste veşminte strălucitoare purtând mitra pe creştetul său este tot un monah (Sfântul Vasile cel Mare spunea că veşmintele strălucitoare pe care le purtăm noi preoţii nu exprimă altceva decât slavă Sfintei noastre Biserici). Şi icoanele Părintelui Arsenie care au, aţi văzut, pe veşminte foarte mult aur, arata şi ele slava, energiile necreate prin care Dumnezeu ţine lumea, prin harul dumnezeiesc.

Ziua de astăzi, cu bucurie, cu multă sănătate să Vă fie, să ne întâlnim şi altădată la parohia Dumneavoastră, să rămâneţi alături de preotul acesta care cu siguranţă că nu v-a spus tot ceea ce ştie, cu siguranţă că ascunde taine pe care Părintele Arsenie i le-a spus dansului şi familiei sale. Probabil că, pe măsură ce veţi sta cât mai aproape de părintele, de doamna preoteasă, deci de familia părintelui care e o familie foarte mare (Dumnezeu nu le-a dăruit prunci dar pot să spună părintele şi doamna preoteasă :"Iată eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu"), satul acesta, comuna aceasta, fiii duhovniceşti nu numai din împrejurimi dar şi din străinătate, copiii aceştia frumoşi sunt fiii duhovniceşti pe care Dumnezeu i-a dăruit. Stând alături de părintele şi de doamna preoteasa cu siguranţă că veţi putea să creşteţi în credinţă, în evlavie, cu siguranţă că veţi putea să înţelegeţi ceea ce Părintele Arsenie poate că nu ne-a desluşit până acum, poate că n-a reuşit să ne spună dar cu siguranţă că, în rugăciune, ne putem întâlni cu Părintele Arsenie, putem primi în continuare ca unul care este după rânduiala lui Dumnezeu... Dumnezeu ştie dacă este sfânt, oricum el face parte din Biserica triumfătoare, din Biserica din Ceruri şi de acolo priveşte cu drag spre noi, îndeosebi spre dumneavoastră cei care în zi de sărbătoare umpleţi biserica această mică dar mare datorită credinţei pe care o aveţi.

Ziua de astăzi, "La mulţi ani, tuturor", să ne trăiţi şi Dumnezeu să Vă binecuvânteze !



Site realizat şi administrat de Gloria Grup - Consultanta in Sisteme de Management | Finantari Nerambursabile | Solutii IT & Imagine
Episcopul | Administraţia Eparhială | Catedrala Episcopală | Protoierii | Mănăstiri | Invăţământ Teologic | Noutăţi | Giurgiu | Opera Social Filantropică | Activitate Culturală | Muzeul Eparhial | Legături | Contact | Prima pagină
  Nr. vizitatori: 2594,
Copyright Episcopia Giurgiului - Biserica Ortodoxă Română