Episcopia Giurgiului
Prea Sfintitul Parinte Dr. AMBROZIE - Intaiul Episcop al Giurgiului
Episcopia Giurgiului
Catedrala episcopală cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din municipul Giurgiu
Protoierii - Episcopia Giurgiului
Mănăstiri - Episcopia Giurgiului
Seminar
Noutăţi - Episcopia Giurgiului
Judeţul Giurgiu
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Contact Episcopia Giurgiului
Episcopul Administraţia Eparhială Catedrala Episcopală Protoierii Mănăstiri Invăţământ Teologic Noutăţi Giurgiu Opera Social Filantropică Activitate Culturală Muzeul Eparhial Legături Contact
            Untitled Document

Judeţul Giurgiu

Prezentare generală | Contacte utile | Cetatea Giurgiu | Spiritualitate Vlăsceană

 
Manastirea Comana

 

Sfanta Scriptura Biblia
Sfânta scriptură sau Biblia

 

Învăţătura
Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă

 

Patriarhia Romana
Site-ul oficial al Patriarhiei Române

 

Untitled Document
Untitled Document

Aşezarea geografică

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română şi este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59` longitudine estică.

Are o suprafaţă de 3.526 km2 şi se învecinează la Est cu judeţul Călăraşi, la Vest cu judeţul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureşti, la Nord cu judeţul Dâmboviţa, la Nord-Vest cu judeţul Argeş, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, judeţul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, oraşul Bolintin Vale, oraşul Mihăileşti şi 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judeţe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia.

Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al Ţării Româneşti, situat la 60 km de capitala ţării pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică şi de Orientul Mijlociu.

Oraşul, legat prin întreaga sa activitate din trecut şi prezent de Dunăre, se cere a fi valorificat şi prin obiectivele antropice, nu numai ca escală sau punct de plecare spre şi dinspre Bucureşti.

Pentru Giurgiu, este bine de amintit că drumul parcurs de om a început în urmă cu multe milenii (şantierul Malu Roşu atestă locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian şi Cultura Gumelniţa dovedesc că aici se desfăşurau diverse activităţi din neolitic) marcând o evoluţie plină de istorie.

În colecţia Muzeului judeţean se află monede din timpul lui Domiţian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele oraşului actual.

Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Ţării Româneşti au legat istoria de oraşul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul.

Cucerit în anii 1417-1420, oraşul, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformat în raia turcească timp de aproximativ 400 de ani.

Bazele realizării oraşului actual au fost puse după războiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistică a localităţii Giurgiu.

Epoca modernă este marcată prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu trasarea unei reţele stradale de tip radial de către Moritz von Ott la 1831.

Au apărut în peisaj porturile la Dunăre şi dezvoltarea sa a impus apariţia unor zone funcţionale noi.

În 1916, odată cu începerea primului război mondial, oraşul a fost bombardat şi distrus în proporţie de 80%.

După 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstrucţia oraşului şi a fost reluată activitatea economico-socială. Azi oraşul mai păstrează foarte puţin din aerul vremilor ce nu mai sunt.

Emblema oraşului de azi este „Turnul cu ceas” (Turnul orologiului-construit la sfârşitul secolului al XVIII, ca turn de observaţie a fortificaţiilor otomane).

Monumentele istorice, de artă şi arhitectură, stau ca mărturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica „Sfântul Nicolae” (ridicată în 1830 prin transformarea unei geamii turceşti), Biserica „Sfântul Gheorghe” (1838-1841), Biserica „Buna Vestire” (ctitorită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea şi finanţarea comunităţii greceşti din Giurgiu între anii 1863-1865, şi pictată de Gheorghe Tăttărăscu)

 

Populaţia

Conform rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Giurgiu, este de 297.859 persoane.

Din totalul populaţiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) şi 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%).

Densitatea populaţiei judeţului este de 84,5 locuitori/km2.

Potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate, 96,03% din populaţia judeţului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.

După religie populaţia este preponderent ortodoxă (98,5%).

 

Turism

Deşi o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, judeţul Giurgiu dispune totuşi de un potenţial turistic important şi variat.

În judeţul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic.

Pe teritoriul judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.

Rezervaţia din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”.

La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Ţepeş şi refăcută de Radu Şerban Basarab în anii 1588-1589.

La Herăşti se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII-lea.

Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi amenajat ca muzeu de etnografie şi artă popularăse află în comuna Floreşti Stoeneşti. Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.

La Frăteşti se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul şcolar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparţin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înfiinţat în anul 1967 este structurat pe mai multe secţii predominantă fiind secţia de arheologie-istorie.

Prin aşezarea sa şi funcţia ca port şi centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

Aici există: Podul peste Dunăre numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunăre care leagă România şi Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferată cel de jos şi şosea cel de sus) în anii 1952-1954.. Viaductele de acces şi podul propriu-zis însumează 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrală fiind mobilă şi putându-se ridica pentru a lăsa sub pod o înălţime liberă de 24 m.

Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independenţa poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independenţă, Foişorul din Parcul Alei unde cântă vara Fanfara Militară, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turcească, ce servea ca foişor de foc şi post de observaţie; Monumentul eroilor francezi din primul război mondial ridicat in anul 1919; biserica Sf. Nicolae şi biserica grecească cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construită între anii 1847-1851 în stil bizantin, deţinătoare a unei importante colecţii de icoane pe lemn şi obiecte de cult din lemn, ruinele cetăţii vechi şi portul Giurgiu, Podul Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar construit în curbă din Europa, Palatul Navigaţiei Fluviale Române (clădirea Căpităniei Portului), construit între anii 1939-1945, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Insula Mocanu, având o suprafaţă totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizaţie, cu vegetaţie şi faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje şi lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit şi vânătoare.

Pe teritoriul judeţului sunt în prezent 13 unităţi de cazare turistică, din care: hoteluri 3, moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spaţii de cazare pe nave 3.

Capacitatea de cazare a judeţului se ridică la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane şi rurale, 426 locuri în spaţiile de cazare pe nave.

 

Învăţământul a cunoscut în această parte a ţării o intensă dezvoltare în special în perioada interbelică. Astfel în anul 1934 în fostul judeţ Vlaşca populatia şcolară se ridica la 273 persoane la mia de locuitori. Numai în municipiul Giurgiu existau la acea vreme un liceu de băieţi, două licee de fete, un liceu comercial de băieţi, un liceu industrial de băieţi, o şcoală industrială de băieţi, o şcoală profesională de fete, o şcoală de piscicultură şi marinărie. De asemenea în comunele fostului judeţ Vlaşca mai existau: o şcoală de arte şi meserii la Clejani, două şcoli de menaj şi industrie casnică, una la Comana şi alta la Zădăriciu, o şcoală de agricultură la Drăgăneşti Vlaşca, 228 şcoli primare şi 7 grădiniţe.

În anul şcolar 2004-2005 reţeaua învăţământului de stat în judeţul Giurgiu cuprinde 132 unităţi şcolare, din care 15 grădiniţe independente, 101 şcoli generale, 10 licee, o şcoală specială, o şcoală postliceală, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală de muzică, un club sportiv, un club al elevilor (Palatul copiilor).

În municipiul Giurgiu funcţionează o secţie de învăţământ superior a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi un Centru Teritorial ID al Universităţii Spiru Haret cu durata de 4 ani.

Populaţia şcolară în anul 2003-2004 a fost de 42.815 preşcolari şi elevi, iar numărul cadrelor didactice a fost de 2.605.

În municipiul Giurgiu funcţionează de asemenea un Centru Euporean Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE) şi un Incubator de Afaceri (situat în parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord).

 

Cultura

În prezent, activitatea culturală se desfăşoară în următoarele instituţii culturale:

  • Muzeul judeţean „Teohari Antonescu”
  • Teatrul Valah Giurgiu
  • Casa de cultură „Ion Vinea”
  • Şcoala de Arte şi Muzică „Victor Karpis” Giurgiu
  • Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Culturale
  • Filarmonica Giurgiu www.giurgiuphil.home.ro
  • Cinematograful „Bucureşti”
  • Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu”
  • 48 biblioteci orăşeneşti si comunale
  • 30 cămine culturale

În anul 2004, Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu” a organizat o expoziţie la nivel naţional „Valori artistice din patrimoniul cultural naţional” şi o expoziţie la nivel judeţean „Nicolae Cartojan - 60 de ani de la trecerea în eternitate” şi a continuat lucrărilor pentru „Refacerea expoziţiei de bază – pe perioada 1829-1918”.

Teatrul Valah a susţinut 11 premiere, 2 turnee la Russe, un turneu în Republica Moldova, spectacole în capitală, în judeţ şi în judeţele învecinate.

De asemenea, actorii teatrului au participat la Festivalul Internaţional al Românilor de pretutindeni alături de actori din alte 4 ţări.

Casa de cultură „Ion Vinea” a organizat festivalul internaţional de interpretare a muzicii uşoare pentru copii şi tineret „Stelele Dunării”, festivalul „Şanselor Tale” ed. a V-a, tabăra româno-bulgară în domeniul artelor vizuale „Atelierul Artelor” precum şi concursul de grafică „Aldebaran”.

Şcoala de muzică şi arte plastice „Victor Karpis” a organizat expoziţia concurs internaţional de artă pentru copii şi tineri „Open doors” – „Uşi deschise” aflată la cea de-a 8-a ediţie, la care au participat reprezentanţi din 60 de state ale lumii.

Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Culturale a derulat festivalul internaţional al cântecului popular românesc „Pe marginea Dunării”, festivale naţionale de poezie „Dimitrie Bolintineanu”, de dans „Pas cu pas" şi de film „Ethnos”, festivalele judeţene „Căluşul”, „Hora Satului”, „Şezătoarea”, „Comori Vlăscene” (organizate în toate comunele judeţului). De asemenea, au efectuat cercetări privind tradiţiile şi obiceiurile specifice perioadei pascale: „Buieniţii”, „Lazărul”, „Salcia”, „Focurile din noaptea Floriilor” şi „Focurile din noaptea Joii mari”etc.; datini şi obiceiuri de iarnă „O, ce veste minunată”. Ansamblul folcloric de amatori „Vlaşca” a susţinut mai multe spectacole festive dedicate: „Zilei Unirii Principatelor Române”, „Zilei Internaţionale a Femeii”, „Colindelor” etc.

Filarmonica Giurgiu a fost înfiinţată în august 1999 prin decizia Consiliului Local Giurgiu, fiind recomandă drept cea mai tânără instituţie muzicală profesionistă din România, în special prin media de vârstă a colectivului artistic, situată sub 26 de ani. Orchestra simfonică este alcătuită din studenţi şi proaspăt absolvenţi ai Academiilor de Muzică din România, tineri muzicieni dornici de afirmare care intră în componenţa unui grup ce poate varia ca dimensiuni de la orchestra de cameră până la orchestra mare romantică. Multe din concertele susţinute de orchestra simfonică au avut alături mari nume de dirijori sau invitaţi ai vieţii muzicale actuale din ţară sau străinătate. În anul 2004, Filarmonica Giurgiu a susţinut la sala mare a Teatrului „Valah” 6 concerte .

Biblioteca I.A. Bassarabescu a organizat 13 expoziţii, 3 simpozioane, 14 evocări ale marilor noştri scriitori: Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski, Ion Vinea, Ion Creangă, Camil Petrescu, Tudor Vianu etc., precum şi concursul naţional de creaţie literară „Petre Ghelmez”, ed. a II-a. Totodată, în aceiaşi perioadă a fost lansată revista „Libris 2004”.

MASS-MEDIA

Mass-media în judeţul Giurgiu este reprezentată de ziare proprietate privată:

GIURGIU EXPRES, GAZETA DE GIURGIU, VLAŞCA, CUVÂNTUL LIBER, JURNAL DE GIURGIU, INFORMAŢIA DE GIURGIU, etc.

 

Judeţul Giurgiu

 

Ruinele Cetăţii

 

Turnul cu ceas

 

Biserica Eroilor

 

Crucea lui Mihai

 

Podul Prieteniei

 

Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”

 

Spitalul Judetean

 

Muzeul Independentei

 

Giurgiu Casa de Cultura Ion Vinea

 

Teatrul Valah

 

Liceul Maiorescu

 

Portul Giurgiu

 

Şoseaua Bucureşti

 

Prefectura şi Consiliul Judeatean

 

Primaria Giurgiu

 

Contacte utile - Judeţul Giurgiu


www.primaria-giurgiu.ro

Primăria Municipiului Giurgiu

E-mail: primar@primaria-giurgiu.ro

www.cjgiurgiu.ro
Consiliul Judeţean Giurgiu
E-mail: cjg@cjgiurgiu.ro

Sus

Site administrat de PaginaTa!NET
Episcopul | Administraţia Eparhială | Catedrala Episcopală | Protoierii | Mănăstiri | Invăţământ Teologic | Noutăţi | Giurgiu | Opera Social Filantropică | Activitate Culturală | Muzeul Eparhial | Legături | Contact | Prima pagină
  Nr. vizitatori: 2949,
Copyright Episcopia Giurgiului - Biserica Ortodoxă Română